Spectacole de teatru care nu mor – PIESELE care se joacă de ani de zile cu casa închisă. Cum să prinzi un bilet

„Egoistul”, „Titanic Vals”, „Soțul păcălit”, „Escu”, „Oblomov” și, nu în ultimul rând, „Gaițele” sunt doar câteva dintre spectacolele care se joacă chiar și de mai bine de 11 ani și la care biletele se vând în numai câteva ore, potrivit unei analize gândul. Toate sunt piese de autor, puse în scenă de regizori de prestigiu și având în distribuție veterani ai scenei românești, dar și tineri actori. Care este cheia longevității lor, într-o societate în care internetul și cinematografia oferă extrem de multe oportunități? Distribuția de excepție, afirmă la unison reprezentanții teatrelor bucureștene chestionați de gândul.

De la premiera care a avut loc în 16 noiembrie 2004, „Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că și-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan, se joacă cu casa închisă. Câțiva ani, piesa a fost pusă în scenă la sala „Amfiteatru”, cu 355 de locuri, a Teatrului Național București. Chiar dacă în prezent se joacă la Sala Mare, care are o capacitate de 1.100 de locuri, biletele se vând ca la început și, dacă nu stai la coada care se face o dată la fiecare două săptămâni când se pun în vânzare biletele și reușești să le găsești a doua zi, poți spune că ai avut mare noroc. Din distribuția spectacolului (biletele costă între 20 și 60 de lei) fac parte Radu Beligan, dar și fiica maestrului Lamia Beligan, Carmen Stănescu, Marin Moraru, Mihai Fotino, Sanda Toma sau Medeea Marinescu.

Actorul, regizorul și directorul Teatrului Național București, Ion Caramitru, explică în două cuvinte motivul principal pentru care „Egoistul” este cel mai căutat spectacol de teatru din București: Radu Beligan. „Minunata lui prezență la aproape 95 de ani într-un non stop pe scenă. Este un fenomen uluitor de forță și talent, care a bătut toate recordurile. Lumea vrea să îl vadă, visează să îl vadă. Nu se ajunge la bilete. Este un dezastru. El este motivul principal, bineînțeles și distribuția din jurul lui. El este și autorul regiei, și partener al traducerii… Dacă ar fi fost și scris de el”, a afirmat pentru gândul directorul Teatrului Național din București.

Potrivit acestuia, publicul vine în principal pentru artiști, iar „o distribuție minunată atrage întotdeauna spectatori. Sunt piese care au destin de asemenea natură și se confundă cu actorul principal, de cele mai multe ori”.

De altfel, Ion Caramitru amintește că în istoria teatrului românesc au fost nenumărate spectacole care s-au jucat nu zece, ci 25 de ani. „De exemplu, la Teatrul Bulandra „Take, Ianke și Cadîr” cu Jules Cazaban s-au jucat peste 2.000 de spectacole. S-a jucat până a murit el, care îl interpreta pe Ianke”, a precizat directorul Teatrului Național din București, a cărui piesă „Dineu cu proști”, pe care a și regizat-o și în care și joacă alături de Horațiu Mălăiele, este a doua cea mai căutată piesă de teatru după „Egoistul”.

Tot pe scenele Naționalului se joacă cu același succes la public de mai mult de cinci ani „Idolul și Ion Anapoda„, de G.M. Zamfirescu, în regia lui Ion Cojar, cu o distribuție din care fac parte, printre alții, Dan Puric, Ileana Stana Ionescu și Silviu Biriș.

Un alt spectacol la care biletele se epuizează foarte repede, deși premiera a avut loc în aprilie 2005, este „Don Quijote„, în regia și adaptarea lui Dan Puric, despre care actorul, care joacă și rolul principal, spune că este „un proiect ambițios, de anvergură europeană”.

Spectacole matusalemice la Nottara

Și la Teatrul Nottara sunt câteva spectacole „matusalemice”, afirmă actorul Mircea Diaconu, fost senator și fost director al instituției. „‘Titanic Vals‘ se joacă de aproape 11 ani cu casa închisă. Este cel mai bine cotat. Ne-am modernizat și noi, acum vindem și pe internet. Înainte biletele se vindeau chiar și în ultima clipă la casă, celor care se opreau din plimbarea de pe bulevard pentru a urmări un spectacol de teatru. Cu electronica la dispoziție a crescut considerabil numărul de spectatori”, a afirmat pentru gândul Mircea Diaconu.

Un alt spectacol care s-a vândut bine foarte mulți ani la Nottara a fost „Opere complete WLM ȘXPR (William Shakespeare n.r.)”, un spectacol în care Mircea Diaconu a interpretat rolul a 37 de personaje și în care a primit de fiecare dată cel puțin o replică ironică din partea regretatului actor Emil Hossu. „După moartea lui Emil Hossu, la începutul anului trecut, spectacolul a fost oprit”.

„Mai avem ‘Soțul păcălit‘, care cred că are 13 ani, și el foarte bine cotat”, adaugă fostul director al instituției.

Alte piese de teatru care se joacă de zece ani cu casa închisă pe scena teatrului Nottara sunt „Hangița„, de Carlo Goldoni, precum și „Variațiuni enigmatice„.

La toate aceste spectacole în care joacă, printre alții Constantin Cotimanis, Mircea Diaconu, Alexandru Repan, Ioana Calotă sau Ileana Stana Ionescu, prețul biletele variază între 18 și 35 de lei.

Și în acest caz, cheia longevității lor o reprezintă în primul rând distribuția. „Sunt foarte încântat că mulți dintre cei care vin la Nottara afirmă că o fac pentru trupă, iar când spui trupă te referi la toți. Avem și o pleiadă de tineri actori foarte buni. Unii spun că se duc actorii bătrâni și nu mai vin alții. Ba vin, cum să nu vină, și sunt încă extraordinari. Proporția e la fel de la generație la generație – băieți, fete, deștepți, proști, la fel și talentul”, mai spune râzând Mircea Diaconu.

În același ton continuă: „Eu sunt un om bătrân și după vreo doi trei ani în care mă stresam că ce o să scrie ziarele despre mine mi-am dat seama că singurul care contează este publicul. Ei sunt cei mai obiectivi și prin ei trăim. De multe ori presa a lăudat foarte mult un spectacol care a căzut în bot după numai zece spectacole”.

Rețeta Teatrului Bulandra: actorii și online-ul. Cum să prinzi un bilet

Pe cele două scene ale istoricului Teatru Bulandra „Căsătoria”, „Oblomov”, „Scaunele”, „Triumful dragostei”, „Măscăriciul”, „Mamouret”, „Orfeu și Euridice”, „Moartea unui comis voiajor” sunt spectacolele care se joacă de mai bine de cinci ani cu casa închisă. Din distribuția spectacolelor fac parte, printre alții, mari nume ale teatrului și filmului românesc: Tamara Buciucianu Botez, Mariana Mihuț, Ion Besoiu, dar și mai tinerii Marian Râlea, Mihai Constantin sau Virginia Mirea.

„Cu excepția spectacolului ‘Orfeu și Euridice’ pe care îl punem în scenă mai rar pentru că este o operă extrem de grea, toate celelelte merg foarte bine și biletele se vând de la câteva ore la maximum trei zile, pe online și la casăă”, a declarat pentru gândul Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra.

În istoria Teatrului Bulandra, după 1989, cel mai longeviv spectacol a fost Unchiul Vanea, de Anton Pavlovici Cehov, din distribuția căruia au făcut, printre alții, Victor Rebengiuc, Ana Ioana Macaria, Anca Sigartău, Horațiu Mălăiele sau Mariana Mihuț.

„Oamenii au foarte multe de făcut, astfel că este mai greu să prinzi un spectacol să îl joci atâția ani. Înainte de 1989 nu erau atâtea filme, atâtea canale de televiziune și acum este extraordinar când vezi că spectacole care se joacă de câțiva ani se caută în continuare foarte bine, este o mare bucurie”, explică regizorul Alexandru Darie.

Mihai Constantin în Oblomov

Acesta afirmă că nu a crescut neapărat numărul de spectatori de când se vând biletele pe online, de doi ani, pentru că Teatrul Bulandra a fost primul care a inaugurat sistemul de rezervări prin telefon, în urmă cu 10 ani. „Și înainte vindeam foarte bine datorită acestui sistem computerizat. Publicul s-a diversificat astfel prin punerea biletelor și pe online. Sunt oameni care înainte nu veneau la teatru pentru că nu aveau timp să cumpere bilete, să vină la casă să le ia. Sunt oameni extrem de ocupați, în segmentul de 30 – 45 de ani, oameni care lucrează în multinaționale, dar și foarte mulți tineri. Nu ne lăudăm, dar suntem primii care am început să vindem în timp real. Spectatorul își alege de acasă deja rândul și locul unde vrea să stea în sală. De asemenea, noi nu am făcut o zi fixă de punere în vânzare a biletelor din două motive: unul – să nu fie ca pe vremea răposatului cozi la teatru ca la pâine – și al doilea ca să ținem atenția publicului trează. Acum foarte multe rezervări se fac noaptea, iar ziua cea mai folosită este lunea, când oamenii fac rezervări de la birou”, adaugă regizorul.

Pe scena Odeonului sunt trei spectacole longevive care atrag foarte mulți spectatori: „Gaițele” – de Alexandru Kirițescu, în regia lui Alexandru Dabija, „Marchizul de Sade„, de Doug Wright, în regia lui Beatrice Rancea, dar și „Un Tango Mas„, a precizat pentru gândul Tamara Susoi, secretarul literar al instituției culturale. Succesul acestor spectacole cu vechime, numai „Gaițele” se joacă de 11 ani, este asigurat de distribuția de excepție formată din nume precum: Dorina Lazăr, Florin Zamfirescu, Carmen Tănase, Liana Mărgineanu sau Răzvan Mazilu.

„Escu”, la 100 de reprezentații fără Ion Lucian

La Teatrul de Comedie, inaugurat în 1961 de Radu Beligan și unic în România pentru acest gen, spectacolul „Escu, în regia lui Alexandru Dabija, a împlinit la jumătatea lunii februarie 100 de reprezentații de la premiera din anul 2002. Printre actorii de marcă care joacă în el se numără Vladimir Găitan și Gabriela Popescu. „De când se joacă spectacolulul, au murit și trei dintre actorii care au făcut parte din distribuția inițială – maestrul Ion Lucian și alți doi mai puțin cunoscuți, iar un altul a emigrat”, a declarat pentru gândul Corina Constantinescu, secretar literar la Teatrul de Comedie.

„La noi e precum la spital, unde sunt întotdeauna mult mai puține paturi decât pacienți. În cele opt-nouă luni de vârf sunt mult mai puține scaune decât doritori de relaxare, că nu poți să spui la toți de cultură. Asta fiind menirea noastră, de la înființarea teatrului de către maestrul Radu Beligan, și noi făcând bine această comedie, este foarte căutată de mulți. Unele titluri se vând în cel mult două zile pe online și la casă”, adaugă ea.

Alte comedii care se joacă de mulți ani și care sunt foarte căutate sunt „Poker”, „Revizorul”, „Poaina Boilor”, „Avarul Îndrăgostit”, prețul biletelor fiind unic – 30 de lei la Sala „Radu Beligan” și 20 de lei la sala „Studio”.

„La teatru, la un moment dat, publicul se revigorează, sunt precum plantele. Vin alte și alte generații la aceste spectacole longevive”, sintetizează Corina Constantinescu rețeta succesului acestor piese de teatru.